M-am sculat pe la vreo 8, cum nu prea fac eu sambetele.
Pe la 9.40 eram la noua facultate, care-i teribil de aproape de fosta facultate-se pare ca-mi plac experientele noi, dar in locuri vechi. Poate se-ntreaba deja cineva ce naiba caut eu la facultate intr-o zi de sambata- ei bine, trebuia sa dau un test de engleza. La vreo cinci minute dupa ce-am intrat i-am trimis Valentinei- plecata la o nunta- un mesaj de genul ”Toti sunt teribil de tineri!Ce naiba caut eu aici?!”. Cred ca toti se uitau la mine ca la vreun potential prof, or something. M-am hotarat sa-mi iau o cafea de la dozator- nu c-as fi avut nevoie, dar voiam sa fac ceva cu mainile, mi se parea aiurea sa le tin in buzunar. O fata statea la coada in spatele meu; am vazut ca n-am primit si agitator si ca sa intru-n vorba, am zis „Cred ca amestecam cu degetul”, la care mi-a raspuns „Stiti...cred ca agitatoarele se iau de aici...”. God, I’m old...Agitatoare pan' la urma tot nu erau, asa ca am amestecat cu un pix pe care apoi l-am aruncat la gunoi; mai am inca vreo 300, oricum.
Profa de engleza era tanara si incerca sa-si dea aere- cred ca de fapt era foarte emotionata. Testul a batut moneda pe timpuri-la care eu n-am fost nicodata prea bun, asa ca s-ar putea sa ma bage la intermediari, nu la avansati. Nu prea-mi pasa. Am tradus repede, am iesit printre primii, m-am dus la toaleta. Toaleta era, bineinteles, imputita. Nu stiu ce asteptari putem avea de la o tara in care toaletele dintr-o facultate din buricul capitalei sunt manjite de rahat. Deci am spus „pas” si m-am dus la toaleta fostei facultati, care nu e foarte curata, dar pe care macar o cunosc mai bine.
La intoarcere spre masina am trecut pe langa un mic teren de joaca dintre blocuri; totul nou- teren de baschet ingradit, tobogan si altele; si pe locul de joaca erau parcate vreo 5-6 masini si o basculanta sau camion sau nush cum sa-i zic care deservea un santier recent deschis; iti sta mintea-n loc.
Ca sa ma inveselesc, am hotarat sa ma duc la Carturesti, la Verona. Cred ca intr-adevar aruncatul banilor te binedispune, macar pe moment. Am gasit o carte despre zona din jurul Parcului Ioanid, una cu case vechi si superbe..Iubesc zona aia, fiecare plimbare a mea trece pe acolo, iar cartea asta mi-a zambit larg de sub o scara din Carturesti; nici macar dragoste la prima vedere- ne iubeam dinainte sa ne fi vazut.. Si mi-am mai luat din impuls „The ultimate guide to wood working”, o carte de vreo 430 de pagini despre tipurile de lemn, unelte si diferite chestii pe care le poti face din lemn; as vrea sa incep sa fac ceva cu mainile, tot ce fac este sa vorbesc, sa citesc si sa gandesc, dar nu fac nimic.
Am ajuns acasa, am mancat fara entuziasm, am rasfoit cartea Ioanidului cu infrigurare. M-am bagat in pat, am baut un Red Bull in timp ce citeam o nuvela de Hemingway, apoi m-am culcat- nu exista suficiente enegizante sa clinteasca un puturos ca mine.
2 comentarii:
ce zici de olarit?
pai probabil ca ne cunoastem, fiindca sltfel n-aveai de un' sa stii ca ma intereseaza olaritul f mult; caut de multa vreme cursuri pentru adulti, cu roata olarului si toate alea, dar n-am gasit nimic; si mai stiu multi interesati; daca ai sugestii...:)
Trimiteți un comentariu